1. Evaluarea programelor de eLearning versus evaluarile educatiei traditionale

Olimpius Istrate
cercetator asociat, Institutul de Stiinte ale Educatiei
olimpius.istrate [at] tehne.ro

Majoritatea rapoartelor de evaluare publicate puncteaza succint meritele reale si valoarea tipurilor de educatie la distanta. În schimb, acorda o mare atentie satisfactiei cursantilor (ca si consumatori), impactului tehnologiilor utilizate sau conditiilor de îndeplinit pentru mentinerea studentilor în programul de formare la distanta. Unele studii compara cursurile la distanta cu formele traditionale, sau pun fata în fata performantele obtinute de cursanti în cadrul celor doua forme de instruire. Cât priveste factorii pedagogici ce constribuie la succesul unui program de educatie la distanta si modurile în care aceste programe pot fi ameliorate - acestea sunt subiecte mai putin abordate sau detaliate.

Definitiile date evaluarii se aplica atât învatamântului conventional, cât si educatiei la distanta. Evaluarile sunt procese generice care implica stabilirea unui scop, un design, colectarea si analiza datelor - iar similaritatile sunt mai multe decât diferentele. Similaritati fundamentale exista si la nivelul obiectului evaluarii: calitatea procesului de predare-învatare, eficacitatea materialelor didactice, gradul în care continutul cursurilor oferite vin în întâmpinarea nevoilor/ cerintelor comunitatii.

În privinta diferentelor, majoritatea deriva din însasi natura programului de educatie la distanta.

Mai putin deschis spre evaluare?

Adesea, învatamântul deschis la distanta presupune studiul independent de un profesor. Acest proces este dificil de urmarit, desi putem puncta anumite efecte analizând întrebarile pe care le pune cursantul, precum si modul în care îndeplineste sarcinile de lucru si rezolva testele. Este evidenta diferenta fata de un curs traditional, care este definit în termenii prezentei unor serii de cursanti, care pot fi observati si evaluati direct.

Si invers, unele aspecte ale predarii la distanta pot fi mult mai deschise spre evaluare. În loc sa pregateasca materialele pentru un numar de studenti prezenti în sala de curs, titularul cursului alcatuieste suportul pentru oricine doreste sa-l cumpere si sa-l citeasca, fiind disponibil pentru evaluarea atât de catre cursanti, cât si de catre colegi sau experti în evaluare.

Mai multe aspecte de evaluat

Învatamântul deschis la distanta implica o serie de roluri noi si diversificarea rolurilor conventionale în predare ale practicienilor. În sistemele traditionale, avem de-a face cu un personaj cheie: profesorul sau trainerul. Educatia la distanta nu diminueaza neaparat rolul acestui personaj, dar creste importanta altor persoane din staff. Din perspectiva studentului, este importanta alegerea unui curs bun, iar consultanta în vederea acestei alegeri o va primi de la un consilier, de la un administrator sau de la un receptionist, dar sigur nu de la un profesor autor de curs sau de la un tutor. Similar, eficienta muncii unui tutor va fi direct proportionala cu calitatea muncii autorului de curs.

În concluzie, un program de educatie la distanta eficace necesita un efort de echipa sustinut si fiecare input în experienta de învatare a cursantului are importanta. Cu aceasta premisa, sunt mai multe aspecte de evaluat datorita unui evantai mai larg de inputuri.

Pe de alta parte, cursantul are libertatea sa-si defineasca propriul parcurs de învatare si sa foloseaca dupa voie resursele oferite sau disponibile, nelimitându-se la materialul de curs, care poate fi folosit doar ca parte, de egala importanta cu alte materiale. Astfel, sarcina evaluatorilor este de a mapa toate aceste posibile surse si de a le lua în considerare alaturi de suportul pe care îl furnizeaza institutia educativa.